Incursiune in atmosfera teraselor si restaurantelor din Portul Tomis Constanta

[image name=line]

Notiunea de port are un grad ridicat de ambiguitate. Sub aceste 4 litere se ascund o sumedenie de intelesuri. Porturile de la Mediterana (vezi Monte Carlo, Nisa, St. Tropez) sunt sinonime cu luxul. Portul Rotterdam este locul de intrare in Europa a zecilor, poate chiar sutelor de mii de containere incarcate cu cele trebuincioase noua, tuturor. Porturile Calafat sau Bechet sunt asociate cu 3 convoaie plutitoare, care strabat Dunarea in sus si in jos, cat e ziulica de mare. Si as mai putea continua.

Portul Tomis din Constanta si-a castigat dreptul de a fi trecut in categoria “Da, se poate” a turismului romanesc. Vreo 20 de terase si restaurante incadreaza pe 2 laturi (chiar si putin din a 3-a) luciul de apa, pe care se odihnesc ambarcatiunile (yacht-uri de cel mult 20 de metri, dupa cum imi spunea cineva din port).

Este genul de loc in care nu ai cum sa nu te simti bine daca vii intr-o seara cu prietenii, familia sau numai cu iubitul/iubita. Farmecul locului este dat de rigurozitatea si bunul gust cu care au fost amenajate localurile. Peretii (geamurile) de sticla rabatabili, mobilierul din lemn, decoratiunile marinaresti, dau portului un miros cosmopolit. Sunt sigur ca daca cineva te duce acolo legat la ochi si te pune la o masa, nu ai zice ca esti in Romania. Mai degraba in Franta sau Italia.

Pestele si fructele de mare sunt vedete in toate meniurile. Aproape ca nu gasesti terasa unde sa nu se serveasca guvizi de Marea Neagra, hamsii, scoici sau calamari. Pana si resuarantele cu specific italienesc au realizat un mix excelent echilibrat intre produsele traditionale ale bucatariei din “cizma” si specificul bucatariei noastre romanesti. In fond si la urma urmei, te adresezi unor gusturi balcanice.

In prima zi a week-endului petrecut la mare, am luat masa la Bacaro Port. Este prima terasa care iti sare cu adevarat in ochi, cum vii dinspre Cazinoul din Constanta. Mobilierul de culoare deschisa, fetele de masa hasurate si elementele de butaforie (o bicicleta vintage pusa in fata localului, meniu afisat pe chevalet), frantuzesc mult amosfera.

Midiile si icrele sunt “divine” la Bacaro. La fel calamarul umplut cu feta. Sincer as fi incercat toate preparatele, dar nu mai puteam manca. Vinul casei, alb, rece, este excelent pentru a face bine “ungerile”.

Preturi orientative:

• midiile cu vin si usturoi – 26 RON (un castron plin)
• calamar umplut cu feta – 40 RON
• hamsii – in jur de 20 RON portia
• vinul casei – 18 RON (jumatate de litru)
• dulciuri – cam 15 RON din cate imi amintesc

Remarc discretia si buna pregatire a personalului care te serveste.

In cea de-a doua zi pasii ne-au adus la Manarola si Terasa Compass. Manarola este un loc vestit pentru peste si fructele de mare. Aduce la design cu Bacaro, insa este o idee mai scump.

La Compass am savurat o portie generoasa de hamsii, “parfumate” cu mujdei. Daca nu ma pot abtine, ce sa fac? 🙂

Eh, acest restaurant este mai “incarcat” din punct de vedere arhitectural. Parca te afli in cabina interioara a unui vas. Mobilierul de lemn masiv, de culoare inchisa, tapeteaza toata incaperea. Si din nou, ca in toate localurile care se respecta, o atentie deosebita a fost acordata detaliilor (vezi steaua de mare, machetele navelor din spatele meu). Hamsiile costa vreo 21 RON, cartofii inca 9 RON, o limonada de 350 ml ajunge la 13 RON.

Daca nu vrei sa iei masa, poti sa stai la un cocktail sau la o cafea pe una dintre terase. Tehnic vorbind, fiecare restaurant are locuri si in interior si afara. Si daca stai inauntru, gratie geamurilor care se trag (stil cortina), impresia este aproape similara cu cea de afara.

In fine, daca inca mai poti, inghetata italieneasca de la Sammontana e brici! 4 lei cupa si mai ramane numai sa-ti testezi aptitudinile pe care le ai in imbinarea aromelor.

Restul teraselor promit sa le incerc data viitoare!

In Portul Tomis, daca esti pe jos, ajungi foarte usor de la Cazinoul Constanta. Sa tot fi vreo 7-8 minute de mers pe jos. Daca esti cu masina, iti vei blestema zilele pe stradutele escavate, prafuite, vai de capul lor din zona. Trebuia sa fie si ceva “romanesc” la mijloc.

[wpsgallery]

* Daca ti se pare util, te astept cu un like pe facebook.com/Mihajurca.ro. Multumesc!