Cum arata ziua perfecta in Manhattan, New York

Luni. E trecut de 9 dimineata. Stau cu o ceasca in fata, si privesc fascinat, prin fereastra cafenelei, valul de oameni care parca nu se mai sfarseste. El trebuie sa fie ceva director. Sau bancher. E prea bine imbracat. Sau cine stie, poate ca merge chiar la bursa. Iar peste un ceas, mainile lui vor indica intr-o dezordine aparent neinteleasa ca cineva tocmai a castigat niste sute de mii de dolari. Iar altul le-a pierdut.

Si privesc in continuare. Barbat, barbat, femeie, cuplu, barbat, femeie cu copil, cuplu, cuplu. Se amesteca toti intr-un haos controlat. Ai impresia ca unii se duc. Altii se intorc. In fapt, incepe o noua saptamana in Manhattan, inima New York-ului. Iti dai seama cate povesti intalnesti la tot pasul? Poate ca dupa viata a un sfert din cei pe care i-ai privit cu detasare in timp ce te trezeai la o cafea, s-ar putea scrie o carte. Sau macar o povestioara. Cu happy-end sau nu, cum i-a placut povestitorului.

A photo posted by Trotter – Curated City Guides (@trottermag) on Feb 26, 2016 at 7:57am PST

E momentul acela de letargie, pe care l-ai prelungi la nesfarsit, numai ca sa nu iesi in frig, afara. In cele din urma iti iei palaria, o asezi tacticos in reflexiile vitrinei, si iesi afara. Parca nici nu-i atat de frig pe cat parea. Ai cel mult 10 pasi la dispozitie cat sa intri in rand. Sa fii unul dintre ei. Sa iei parte la furnicarul care se desfasoara zi de zi pe strazile metropolei americane. Chiar daca numai pentru cateva zile, cat dureaza vacanta ta americana. Nimeni nu stie de unde esti, cati bani ai in buzunar, ce masina conduci sau cu ce te ocupi. Esti un newyorkez veritabil.

A photo posted by Stefan Karlström (@stefankarlstrom) on Jun 4, 2016 at 7:42am PDT

Programul zilei este clar. Parca ar fi al unei delegatii straine, aflata in vizita oficiala. Incepi ziua urmarind cum apare si dispare (d)in ceata emblematicul Brooklyn Bridge. E ca un numar de scamatorie. Se prea poate sa fie in ceata doar varful podului, sau numai zona circulabila, ori pur si simplu malul opus al raului Hudson. Dupa noroc.

A photo posted by Stefan Karlström (@stefankarlstrom) on Apr 27, 2016 at 12:55pm PDT

Urmeaza o vizita la Statuia Libertatii, cadoul primit de americani de peste mari si tari. Istoria spune ca in anul 1881, Gustave Eiffel a fost cautat de sculptorul francez Auguste Bartholdi, pentru a-l ajuta pe acesta sa construiasca Statuia Libertatii. Ghici de ce! Pentru ca Gustave, artizanul Turnului Eiffel, era specialist in ridicarea constructiilor rezistente la vant.

Se face de pranz. Slalomezi grabit printre semafoarele care parca iti trantesc in ciuda cate un rosu in fata, numa’-numa’ te-or mai intarzia din drumul tau catre cea mai apropiata “burgerie”. Singurele intrebari care-ti vin in minte, au raspunsuri simple. De tipul A sau B. Hamburger sau cheeseburger, cartofi prajiti sau wedges, cola sau bere? Ce mai, matematica pura. Combinatii de 6, luate cate 3.

A photo posted by Erik Forsgren (@erik.forsgren) on Oct 7, 2016 at 5:34am PDT

Urmeaza 20 de minute in care se lasa linistea la masa. Eu ma uit la doamna, ea la mine, si parca ne intelegem din priviri ca nu e momentul de intrebari suplimentare. Nu de alta, dar ar trebui sa te opresti din infulecat si sa dai un raspuns fulgerator, la care oricum nu te-ai gandit nici macar a zecea parte dintr-o secunda. Trebuie stiut un lucru – cu omul infometat nu te pui si pace!

Unde trebuia sa mai mergem? In Empire State Building si la plimbare in Central Park? Serios? Acum ca ne-am molesit de tot!? Sunt sigur ca ti s-a intamplat si tie. Sentimentul acela de preaplin, de semilesin (in sensul bun), in care iti doresti doar sa fii lasat in pace si se fi inventat butonul de teleportare. Scurta apasare si zvuppp in camera de hotel. Un moment peste care poti trece cu o cafea tare sau deloc.

A photo posted by Trotter – Curated City Guides (@trottermag) on Feb 9, 2014 at 9:23am PST

Dar fii barbata, Zoe! Ne lasam asa usor? Iei in graba un espresso de la un coffee to go, tusti in metrou si ai ajuns in Central Park. Un dreptunghi de padure, lacuri, verdeata, de aproape 4 kilometri lungime si 800-900 de metri latime. Daca ai merge tot pe conturul parcului, ar trebui sa parcurgi in total aproape 10 kilometri. Proba de anduranta, nu altceva.

Se lasa seara deasupra New York-ului. Peste agitatia definitorie a Manhattan-ului, se suprapun acum omuletii aceia pe care ii vedeam ducandu-se grabiti dimineata, prin vitrina cafenelei. Acum se intorc. Ziua lor de munca s-a incheiat. Au produs valoare adaugata, implicit bani. E momentul sa se bucure de ei. Care, cum … Turistului doborat de oboseala, nu-i mai ramane decat sa admire en passant zecile de patinatori din fata Rockefeller Center si eventual sa caste gura la panourile publicitare disco style din Times Square. Miroase a iarna in inima Manhattanul-ului.

A photo posted by Trotter – Curated City Guides (@trottermag) on May 4, 2014 at 4:43pm PDT

Iubesc Instagramul. Cred ca as putea sa stau ore intregi si sa admir poze din toate zarile. Sa ajung virtual pe o straduta infundata din New York, strajuita de jur imprejur de cladiri din caramida, pe hornurile carora ies aburi grosi, inecaciosi. Sau sa vad capacul acela de canal din filmele americane, pe langa care ies aburii din maruntaiele orasului, de ai impresia ca e o oala clocotinda.

Nu v-am spus pana acum, dar in casa Jurca, s-a dus un adevarat razboi psihologic in ultimele doua luni. Subsemnatul, ca sa mergem la NY, toamna, eventual chiar prin decembrie, sa ne simtim ca in Home Alone 2. Pe strazi, hoinarind fara o directie precisa. Doamna, ca nu avem ce cauta in NY acum pentru ca e frig si bate vantul. Daca vreau, undeva prin Europa la caldura (un fel de a spune). Concesia maxima pe care o putea primi bietul narator. Cand prindeam cate o zi mai buna si simteam cum castig avans pe terenul negocierilor, ma si vedeam cu centura avionului prinsa lejer in jurul braului, admirand tarmul Frantei si “balta” imensa care separa batranul continent de tara tuturor posibilitatilor. Dar avionul era intors rapid din drum de “controloarea de trafic” si redirectionat catre un aeroport mai cald. Si uite asa, din ping-pong-ul acesta NY-Atena-Ny-Sevilla-NY-Malta, am ramas acasa. Dar la anul promit ca incerc din nou.

A photo posted by Martin Heiberg Hjortsø (@meetmartin) on Nov 26, 2016 at 8:31am PST

Pana atunci, in acest weekend prelungit, am timp sa visez la un city break in New York, la inceput de decembrie. Toate astea, avand in fata un cocktail inspirat de vibratia acestui oras. Cocktail-ul se numeste Scotch Manhattan si este gandit de barmanii Diageo World Class pentru a surprinde o zi de toamna tarzie in Manhattan.

Poate va intrebati ce este Diageo World Class? Simplu: cei mai buni barmani din lume, care gandesc si creeaza opere de arta cand vine vorba de mixologie si cocktailuri, plecand de la bauturi premium din portofoliul Diageo.

Uitati-va mai jos.

O “cinzeaca” de Singleton Scotch Whisky, jumatate de masura de Sweet Vermout, un strop de bitter, o mana de gheata si coaja de portocala pentru decor. Amesteci, filtrezi, torni, iar la final ineci de ciuda o cireasa maraschino in paharul atent lustruit. E tot ce pot face in materie de New York, in momentul de fata. Aaa … si poate sa ma mai uit gales la tabloul cu taxiuri galbene care sta agatat pe unul dintre peretii bucatariei. Acum vad, are si cateva urme de ketchup. Doar e America!

*Pentru imi plac orasele cool si cocktailurile cu personalitate, am scris aceste rânduri la invitatia Diageo World Class. Foto header: Wikimedia Commons.

A photo posted by Stefan Karlström (@stefankarlstrom) on Jun 16, 2016 at 6:17pm PDT