25 de mari orase europene. As mai reveni sau nu in ele?

[image name=line]

Sa facem un mic exercitiu de imaginatie. Prietenul(a) tau cel mai bun pleaca pentru cateva zile intr-un oras european in care tu nu ai ajuns pana atunci. Se intoarce de acolo si va vedeti la un suc. Tu il intrebi – cum a fost? Si el incepe si iti povesteste ce i-a placut si ce nu. Ai observat ca discutia nu dureaza mai mult de cateva minute? Asta pentru ca el reuseste sa iti creioneze in cateva cuvinte atmosfera din orasul respectiv.

Nu te oboseste cu amanunte inutile, cum ca din centru o iei pe prima strada la stanga, apoi a doua la dreapta, urmeaza o statie de unde iei autobuzul pana la muzeul X, platesti un bilet de 6 euro, care de fapt costa numai 3 daca ai legitimatie de student, etc, etc.

Incep de astazi un mic serial – de “numai” 25 de episoade, intr-o prima faza. Iti voi povesti, ca la o bere, cum si daca m-au surprins/impresionat/dezamagit 25 dintre cele mai importante orase europene. Azi facem lista initiala, pe care va invit sa o completati cu sugestii, cu orase care va intereseaza. Musai sa fie europene, ca sa nu facem aici un talmes balmes. De saptamana viitoare iau fiecare oras pe rand si povestesc despre el. E bine?

Amsterdam. Aici mergi daca esti pus pe distractie si nu te deranjeaza umezeala, pentru ca mai mereu e racoare, e innorat, ploua sau burniteaza. O sa vezi canale cate nu ai vazut in toate excursiile de pana atunci, motiv pentru ca multe strazi seamana intre ele si le confunzi. Daca faci abstractie de cartierul rosu, intesat de vitrine si coffee shop-uri (unde se fumeaza iarba), Amsterdamul e un oras “normal”. Muzeele sunt de buna calitate, dar cam scumpe. Cartofi prajiti cu maioneza, un soi de hering marinat vandut pe strada, sandwich-uri, waffle si bere Heineken, sunt cateva delicii locale. Si apropo, nu-mi place limba olandeza. Parca te scuipa cineva in permanenta, din cauza multimii H-urilor rostite din gat.

Atena. Un fel de Bucuresti cu de o mie de ori mai multe vestigii istorice. (Aproape) orice bolovan din Atena are povestea lui, si a servit, la un moment dat, ca punct de sprijin (bacncuta) pentru vreun Pitagora sau Aristotel. In afara de istorie, orasul nu impresioneaza cu mare lucru. Vara e cald de-ti iese limba, strazile aglomerate, iar terasele si cafenelele pline inca de la 10 dimineata. Munca e unul dintre ultimele locuri unde se imping grecii.

Barcelona. Un oras aflat in top 3 capitale europene pentru mine. E ca un ness 3 in 1. Oras, plaja si mare. La Barcelona mergi ca sa uiti de greutati. Nimic nu se compara cu o plimbare pe faleza, o masa luata intr-unul din restaurantele deschise pe marginea apei (eventual in Portul Olimpic). La Barcelona mergi pentru peste, fructe de mare, paella, crema catalana si Sangria. Se face shopping de calitate, iar localurile avangardiste sunt la tot pasul.

Berlin. Cel mai contrastant oras pe care l-am vazut in Europa. Pe de o parte e atmosfera incarcata de povara razboiului si a separatiei RDG/RFG (vezi Zidul Berlinului), pe de alta viata socio-culturala foarte activa din capitala Germaniei. Toti “nebunii” , in sensul frumos, ii vei gasi in Berlin (designeri, creatori de moda, artisti, cantareti). Barurile sunt superbe. Stiti Madame Pogany-ul din Bucuresti? E un bar de zi de inspiratie berlineza.

Bruxelles. Capitala Belgiei fara bere, tocanite pe baza de vita, moulles (midii) servite cu cartofi prajiti, waffle, Atomium si Parlament European ar fi ca o nunta fara lautari. Totul e pus la punct, lumea foarte linistita, parca mult prea linistita si ai impresia ca niciodata nu se intampla nimic in orasul acela. La Bruxelles iti duci iubitul sau iubita cand vrei sa te relaxezi 2 zile, ca nu ai prea multe “ispite” la indemana (gen muzee si plimbari interminabile).

Budapesta. Elegant si plin de farmec. Astea sunt epitetele care se lipesc ca marca de scrisoare de capitala maghiara. In Budapesta e musai sa prinzi soare ca sa poti urca pe dealul Gellert de unde cladirea Parlamentului, Dunarea, podurile peste Dunare si orasul se vad superb. De mancare nu mai zic nimic, pentru ca ati avut ocazia sa va desfatati cu bucate unguresti si pe la noi. Cu cat e mai multa smantana si grasime, cu atat e mancarea mai gustoasa. Oamenii sunt civilizati si nu au nicio treaba cu tine ca esti roman. Daca iesi din zona centrala, parca te-ai reintors la Bucuresti.

Copenhaga. Mica Sirena, care e chiar foarte mica, apa, schimbarea garzii, Tuborg sau Carlsberg – sunt la prima strigare simbolurile capitalei daneze. CPH e cel mai sofisticat oras european pe care l-am vazut. Totul e automatizat. Se plateste aproape numai cu cardul. Casca bine gura ca sa nu dea vreaun biciclist peste tine. Ador cladirile lor din caramida si designul minimalist. Daca intri in vreun magazin cu decoratiuni interioare, mici obiecte de design, te imbolnavesti efectiv. Si sa nu uit, totul e extrem de scump. CPH e locul unde isi desfasoara activitatea multi chefi cu stele Michelin. NOMA, votat ani la rand cel mai bun restaurant din lume, se afla in CPH. Recomand orasul celor in cautare de eleganta, natura si bucatarie de calitate.

Dublin. O Londra rurala, daca mi-e permisa comparatia. Daca in capitala Marii Britanii vezi tineri imbracati dupa ultimele tendinte, frizuri zburate de pe fix, ei bine, Dublinul are o simplitate debordanta, care place. Si inca foarte mult. Un portie de fish and chips, o bere la pint si o cantare live intr-un pub din Temple Bar si seara e de nota 10. Oamenii sunt extrem extrem de prietenosi. Dupa a 3-a bere ai impresia ca te stii cu toata lumea din local.

Helsinki. Castiga detasat, in preferintele personale, titlul de cea mai plictisitoare capitala europeana. Nu are nicio treaba atmosfera din Helsinki cu cea din Stockholm sau Copenhaga. In afara de muuuulte biserici si plimbari prin parcuri si piete, in Helsinki nu prea ai ce sa faci. Oamenii sunt linistiti si vorbesc incet si putin parca sa nu se deranjeze nici pe ei.

Istanbul. Orasul aflat la limita europeana a Turciei e o experienta istorica, comerciala si culinara desavarsita. Turcii fac orice ca sa te simti bine si sa iti ia banul. Dar nu cu dat in cap! La ei funtioneaza din plin zicala “clientul nostru, stapanul nostru”. Plimba-te pe Bosfor, mergi la moschei, mananca peste si preparate traditionale, bea ceai si fa-ti un platouas cu deserturi in care mierea si nuca sunt din abundenta.

Lisabona. Locul de unde au plecat marii navigatori, ulterior deveniti descoperitori portughezi. E un oras simplu, care nu are pretentii de metropola, dar in care traditia si cultura locala s-au conservat foarte bine. Aduce mult cu sudul Spaniei – regiunea Andaluzia. Portiile de mancare sunt uriase, iar locurile de unde poti admira panorama orasului mai multe decat jucatorii dintr-o echipa de fotbal.

Londra. Inca nu m-am hotarat de unde se da ora exacta in materie de dichis si moda in Europa – de la Londra sau de la Paris? Londra este printre putinele capitale europene in care poti merge 3 zile numai ca sa stai in muzee. Sau 3 zile numai ca sa faci shopping, sau numai baruri. Asta pentru ca e mare si e extrem de bine dezvoltata.

Madrid. Imagineaza-ti cum ar arata Calea Victoriei din Bucuresti daca toate cladirile ar fi renovate si puse la punct. Ai aproape imaginea Madridului. Centrul vechi al orasului e mai auster decat cel din Roma, dar mai aerisit. E, dupa cum spunea un amic, un oras non-stresant. Dimineata e musai sa iei micul dejun intr-un bar/magazin cu jamoane agatate pe pereti. Aduce cu zona centrala din Bruxelles si cu Parisul.

Milano. Cred ca e cea mai elegant oras din Italia. Mai multi oameni frumosi si aranjati nu am vazut nicaieri altundeva in Europa. Milanezii au un cult pentru mancarea buna si hainele de calitate. Partea buna la Milano e ca nu ai multe obiective de vizitat si ai timp si pentru tine. Sa stai la o cafea, sa mananci ceva bun, sa iti cumperi ceva. E de mers la prima iesire in strainatate cu iubitul/iubita.

Monte Carlo. Bogatie, discretie si bun gust. Desi in principatul Monaco stau unii dintre cei mai bogati oameni din lume, bunul simt si educatia sunt la loc de cinste. O sa vezi Ferrari-ul parcat in fata cazinoului sau Aston Martinul stand la stop in spatele unui autobuz, dar nu vei vedea tentatia, pe care din pacate o avem si noi, de a epata, de a se da in stamba. Este un orasel extrem de curat, asezat pe verticala. Intre niveluri te plimbi cu liftul. E de vazut intr-o zi.

Munchen. Capitala Bavariei, capitala berii. Munchenul e un oras rafinat, in special zona sa centrala. Vara e fain sa stai la o bere afara, la terasele nemtesti in care se servesc carnati, jambon la protap sau cioan cu galuste si varza langa. Recomandat celor care vor sa se plimbe, sa manance (greu) si sa bea bere.

Oslo. E cea mai trista capitala din trioul CPH-Stockholm-Oslo. Nu simti vibratia de pe strazile din Stockholm si Copenhaga. E un oras in sanul naturii. Daca mnergi cateva statii cu metroul din centru, ajungi la … munte. Esti efectiv in padure. Am povestit despre trambulina sa sarituri cu skiurile de la Holmenkollen intr-un articol trecut. Muzeele sunt extrem de bine puse la punct, accentul punandu-se pe interactivitate si multimedia. E obscen de scump, dar merita pentru 2-3 zile de city break.

Paris. O sa incerc sa nu intru in multe detalii legate de Paris pentru ca e pacat sa va stric momentul de visare. Ziua mea perfecta in Paris incepe cu un croissant si o cafea, ma cocot apoi in Turnul Eiffel, o plimbare pe malul Senei, Jardin de Luxembourg, pranz in cartierul latin, apoi siesta jos, pe iarba, in Jardins des Tuileries si avansat, incet-incet, din magazin in magazin spre Arcul de Triumf, pe Champs-Elysees.

Praga. Zona centrala – nota 10, restul orasului nu difera mult de capitala noastra mult iubita. De cate ori ma nimeresc in Praga, indiferent de cat de putin dureaza escala, fug spre centru numai ca sa mananc un carnat si sa beau o halba de Pilsner sau Gambrinus.

Riga. Capitala Letoniei pare incremenita in timp. Cand am fost prima oara, prin 2009, aveam impresia ca m-am intors in Romania, prin ’95. Trenuri vechi, gara veche, mijloace de transport in comun sovietice, atmosfera sovietica. Era 1 septembrie, prima zi de scoala. Am remarcat ca inca se mai poarta strampii (dresul) la sandale. La capitolul vestimentatie sunt deficitari letonii. Centrul vechi este foarte frumos, la fel raul Daugava, care strabate orasul. Inca un mare plus pentru mancarea locala. Si am ramas surprins sa vad ca localnicii prefera un pahar de compot sau suc de morcovi in detrimentul bauturilor de tip cola.

Roma. Un alt oras din categoria “mai bine nu povestesc”, ca mereu uit o groaza de lucruri de spus despre el. In Roma trebuie sa iesi numai pe strada si sa te lasi purtat de pasi pe unde vor ei. Intregul oras este un muzeu in aer liber. Atmosfera este exceptionala. Sa-i vezi pe italieni imbracati intr-o pereche de blugi, cu o camsuta si un puloveras pe deasupra, esarfa la gat, cum se dau jos de pe scuter, intra intr-o cafetarie si comanda un espresso.

Stockholm. Sa vorbesc eu despre Stockholm nu stiu daca e cel mai bun lucru, pentru ca voi fi din cale afara de subiectiv, fiind orasul meu preferat. Vara, cand e bine sa mergi, noptile dureaza cateva ore, iar lumina este parca mult mai puternica decat in alte zone ale Europei. Stockholm a fost declarat acum cativa ani cea mai verde capitala a Europei. Orasul este format din 14 insule, are un centru vechi (Gamla Stan) si emana fericire. Nu intamplator danezii si suedezii ocupa, mai mereu, primele doua pozitii in topul celor mai fericite popoare din lume.

Tallinn. Cea mai frumoasa dintre cele 3 capitale baltice. Stii care e norocul Helsinki-ului? Ca e la 2 ore de mers cu vaporul de capitala Estoniei. In acest fel, turistii mai variaza peisajul si se intorc foarte binedispusi din Estonia. Orasul vechi are o atmosfera medievala, fiind ridicat in interiorul zidurilor unei cetati. Pe stradutele pavate cu piatra cubica miroase a migdale glazurate (trase in fel si fel de arome – usturoi, caramel, fum). Restaurantele din centrul vechi sunt de pe la 1500-1600 si au un farmec aparte. Asa arata orasul. Din pacate pozele meu din Estonia s-au pierdut. 🙁

Sursa: Wikipedia

Venetia. Cand iti spune cineva ca orasul e format numai din canale, nu-ti imaginezi exact ceea ce vei vedea exact la fata locului. In Venetia nu exista nicio masina, exceptand piata in care ajung autobuzele dupa ce trec podul dinspre Mestre. De acolo, o iei pe jos, sau cu vaporetto. Si incepi sa te ratacesti pe stradutele care de multe ori se termina in … apa. Stiu ca vin cu un cliseu, dar orasul e pur si simplu fermecator. In orice directie te uiti, poti face o poza de wallpaper.

Viena. O Germanie mai putin riguroasa, mai spre sufletul romanului. Cand ajungi la palatele din zona istorica a orasului si vezi trasurile trase de cai, te astepti ca dintr-odata imaginea sa devina alb-negru, iar prin fata ta sa inceapa sa umble printesele si domnii imbracati in cardiganuri rosii, pantaloni negri cu jambierele trase peste ei si peruci carliontate albe. Viena e rafinata, e simpla, dar complicata. 🙂

 

 

* Daca ti se pare util, te astept cu un like pe facebook.com/Mihajurca.ro. Multumesc!