O zi in Granada si Palatul Alhambra. Impresii si ponturi de calatorie

Trebuie sa fii mare mestesugar al vorbelor ca sa poti reda in cateva zeci de randuri si fotografii, trairile pe care ti le ofera acest oras, cu impunatorul domeniu (Alhambra) care-l vegheaza de atata amar de vreme, cocotat pe un deal.

Pana sa trec la povestea propriu-zisa despre palat si cartierele istorice Albayzin si Sacromonte, hai sa iti dau cateva “date tehnice” despre Granada, care pare a fi orasul unde nu ai voie sa nu traiesti 100 de ani.

Prin urmare, la 30 de minute de condus, esti deja la 3.000 de metri altitudine, in muntii Sierra Nevada si poti skia pana in buza verii. Dincolo de munte, la trei sferturi de ora din Granada, tot cu masina, ajungi la Motril, statiune la Marea Mediterana. Si tot la o jumatate de ora de Granada este oraselul Lanjaron, locul unde se imbuteliaza apa cu acelasi nume, o apa cu un PH foarte bun. Pare a fi si unul dintre motivele pentru care in Lanjaron, oamenii traiesc frecvent peste 90 de ani. In fine, Granada cica s-ar situa pe primele locuri in Spania la capitolul calitate a vietii. Toate acestea mi-au fost povestite de un profesor local.

In Granada se poate ajunge cu autocarul din Malaga, Sevilla, Cordoba sau Madrid. Autogara este in vestul orasului. Pentru a ajunge in centru, trebuie sa iei autobuzul SN1, apoi autobuzul LAC. Pretul unui bilet este 1,20 euro. Biletul se poate cumpara direct din autobuz si este valabil pentru tot traseul, care nu dureaza mai mult de 15 minute. In centru, cobori la statia “Catedrala”. Daca vii cu trenul, gara se afla deja pe traseul autobuzului LAC, deci il iei doar pe acesta catre centru.

 

Palatul Alhambra

Cred ca e inutil sa mai spun ca Palatul Alhambra este de departe obiectivul istoric si turistic numarul unu din Granada, daca nu din toata Andaluzia. O sa auzi diverse tipuri de exprimari – Palatul Alhambra, Fortareata Alhambra, etc. In fond, toate fac referire la unul si acelasi lucru. O sa imi permit sa ii spun “domeniul” Alhambra, compus din Palatul Nasrid, Alcazaba, Palatul Carlos V si Generalife, toate inconjurate de un zid fortificat. Practic este un soi de parc, cu constructii fortificate si gradini, in care se desfasura pe vremuri viata “cetatii”.

De Granada se stie de vreo 2500 de ani. La inceput a fost o asezare ibero-celtica, apoi au venit grecii, romanii, vizigotii, bizantinii, apoi – in anul 711 – maurii (arabii) au cucerit o buna parte din Peninsula Iberica. Pana la finalul secolului al XV-lea, cand Cristofor Columb descoperea America, zona s-a dezvoltat sub stapanire araba. De altfel, cand vei ajunge in Granada, vei vedea o influenta arabeasca pronuntata.

Inceputurile a ceea ce vedem noi astazi ca fiind Palatul Alhambra, dateaza din anul 889, cand in zona s-a construit o mica fortareata. Aceasta a fost refacuta la mijlocul secolului al XIII-lea, cand s-au construit palatul propriu-zis si zidurile cetatii, iar in 1333 a fost transformata in Palat Regal de Yusuf I, sultanul Granadei. Care, apropo, facea parte din familia Nasrid – de aici si numele Palatului Nasrid din interiorul fortificatiei. In urma Cruciadei, in 1492, Alhambra a cazut in mana crestinilor si, desi era “arabian style”, nu a fost daramat, datorita designului sau splendid. Si bine au facut ca nu au daramat Alhambra, pentru ca avem si noi azi ce vizita si admira.

 

Impresii si ponturi de vizitare

Pentru o vizita la Alhambra ai nevoie de cateva ore bune. As spune undeva la 2-4 ore, in functie de ce tip de turist esti. Dupa ce ti-ai luat biletul – iti voi povesti imediat si cum e cel mai bine sa procedezi – urci din centru, vreo 10-15 minute, pe o sosea impadurita si ajungi la Justice Gate – poarta pe care o vezi in coperta articolului. Si intri. Si aici apar semnele care te indruma spre Palatul Nasrid, Alcazaba, Palatul Carlos V si Generalife.

In momentul in care iti cumperi biletul, trebuie sa optezi pentru o ora de vizitare a Palatului Nasrid, atractia principala a complexului. Trebuie sa stii ca ai un slot de 30 de minute in care poti intra in acesta. Daca ai ratat slotul respectiv, ura si la gara! Nu mai intri. Deci tot programul vizitei tale trebuie sa graviteze in jurul acestei ore.

Palatul Nasrid este o succesiune de camere si gradini interioare, de forma dreptunghiulara, cu peretii gravati cu motive arabesti, arcade, ferestre ingrijit mestesugite, caligrafie araba si usi de lemn de un mare rafinament. Acum, ca nu mai este mobila in aceste camere, pare un pic ciudat faptul ca ele erau si locuite. Nu imi aduc aminte sa mai fi vazut undeva atata atentie la detalii. In mod normal, trecerea prin camerele Palatului Nasrid nu iti ia mai mult de 35-50 de minute. Dar repet! Depinde in ce ritm mergi.

In asteptarea intrarii la Nasrid Palace, poti urca pe Alcazaba. Cu acelasi bilet, care trebuie aratat la intrare. Alcazaba este partea cea mai veche a Alhambrei, reprezentand un zid fortificat de pe care vezi totul – cartierele vecine, centrul orasului, dar si inzapezitii munti Sierra Nevada.

Palatul Carlos V, zona cea mai putin spectaculoasa a complexului, adaposteste astazi doua muzee. Ea a fost adaugata Alhambrei in secolul al XVI-lea.

In fine, Generalife, este zona gradinilor, care se intinde si se intinde, de iti ia o zi intreaga daca vrei sa o iei pe toata la pas. La inceput de februarie, cand am fost eu acolo, nu era din cale afara de spectaculoasa, pentru ca nu erau multe plante inflorite. Posibil ca din martie, aprilie incolo sa fie mai spectaculoasa.

 

Cat costa biletul la Alhambra. Cum faci rezervare

Cererea de bilete pentru Palatul Alhambra, in special in plin sezon, este foarte mare. Biletele se vand la fata locului, telefonic, dar si online. Iti poti face o idee despre programul de vizitare si preturi, aici.

Povestea e cam asa. Ca sa stai fara emotii, iti cumperi biletul online, cu ceva timp inainte de vacanta. Pe internet sunt oameni care spun ca nu au mai gasit bilete chiar si cu o luna inainte de a merge la Granada. Pe timpul verii.

Biletul care iti ofera acces in toate cele 4 obiective insiruite mai sus costa 14 euro + taxa de serviciu 1,40 euro = 15,40 euro de persoana. Intri pe acest site, alegi ziua in care vrei sa vizitezi palatul, jumatatea de zi in care vrei sa faci vizita (pana in ora 14.00 sau dupa 14.00), apoi slotul de o jumatate de ora in care vei intra la Palatul Nasrid. Platesti cu cardul si retii numarul rezervarii.

Apoi biletul se poate ridica numai cu cardul cu care s-a facut rezervarea, de la orice bancomat Caixa Bank sau de la libraria Tienda de la Alhambra. Introduci cardul in bancomat sau in aparatul de tichete de la librarie, si iti cad biletele.

Trebuie sa mai fac o precizare. Daca optezi pentru prima jumatate a zilei (pana in ora 14.00), trebuie sa intri in toate obiectivele Alhambrei pana la acea ora. La 14:01 nu te da nimeni afara daca ti s-a controlat biletul pana la 13:59. Exista preturi speciale pentru vizitele de seara.

 

Albayzin si Sacromonte

Sunt cele doua cartiere care vin la “pachet” cu Alhambra. Sacromonte este cartierul “tiganilor” din Granada, iar Albayzin este cartierul arabesc care se vede de pe zidurile Alhambrei, cu case albe, ordonate pe dealul de vis-a-vis.

Cum cobori de la Alhambra, o iei de-a lungul raului Darro, si esti la baza Albayzin-ului. La fiecare cateva zeci de metri, daca te uiti in sus, vezi o “ulita” cimentata ingusta, care urca spre varful dealului. Parca nu iti vine sa o iei la pas intr-acolo, dar pana in varf nu faci mai mult de 10 minute. La stanga si la dreapta casute saracacioase, dar curate si ingrijite. Pe ici pe colo, cate o pisica, ce te priveste plictisita.

Al doilea obiectiv al orasului este Mirador San Nicolas – punctul de observatie de unde se vede Alhambra in toata splendoarea sa si muntii inzapeziti in spate. Cateva restaurante, o biserica si o mana de “vamaioti” locali dau farmecul locului.

Coborand catre centrul orasului, treci prin zona marocana, intesata de magazine cu produse locale – mirodenii, fel si fel de tesaturi si pielarie.

 

Zona centrala

E frumoasa si ea, si ingrijita, dar parca nu ai venit in Granada pentru magazine. Catedrala este punctul de atractie al zonei “noi” a orasului. Zic noua, comparand cu zonele descrise mai sus.

Transportul e bine pus la punct si acum se lucreaza la un metrou usor. Liniile sunt deja “insirate” prin oras si am inteles ca e o chestiune de luni pana vor fi inaugurate.

In concluzie, o vizita in Granada este un “must”. Iti lasa un gust al naibii de bun si un sentiment ca se poate trai si bine si linistit pe lumea asta. Nu ca pe Stefan cel Mare la 6 seara, unde parca e un concurs de “mitocanie urbana”.

*Fotografii realizate cu Canon 70D si obiectiv de 24 mm.