Santa Teresa Gallura, Sardinia. O plaja joviala in buricul targului

Santa Teresa Gallura. Sau, mai simplu, orasul Santa Teresa din regiunea Gallura. Nordul Sardiniei. Casutele viu colorate sunt aranjate dupa un algoritm geometric perfect. Straduta, intersectie, straduta, iar intersectie, intocmai liniilor trase pentru a forma un careu de X si zero.

La iesirea din acest crestinesc furnicar de strazi, tras parca la rigla, se deschide piata mare a orasului. Cu catedrala, ca doar italienii sunt oameni credinciosi, cateva terase si cea mai buna inghetata pe care am servit-o in Sardinia. O cupa de nocciola (alune de padure) si una de crema de ou (aminteste-ti gustul laptelui de pasare din copilarie). La ora 13, ca la un semn, toate magazinele isi trag obloanele, iar negustorii merg sa ia masa impreuna cu familia si sa se odihneasca. Este un obicei care se respecta cu sfintenie in toata jumatatea sudica a Italiei. De la 1 la 5 sau chiar 6 seara, nimeni nu munceste.

Mataluta, turistule, ce ai putea sa faci in tot oaceanul acesta de “nepasare”? Te sacrifici pe o plaja cu nisip fin, trebuie sa asculti valurile care se sparg cat-colo de cate un pietroi rasarit din apa, bei un pahar rece de prosecco sau bere locala … Iti e greu. Nu a zis nimeni ca e usor in vacanta.

Rena Bianca se numeste plaja principala din Santa Teresa Gallura si este amplasata intr-un mic golf. Nu e o plaja mare, dar din cale afara de respectuoasa cu turistii. Gurile rele spun ca in varf de sezon trebuie sa vii de la prima ora ca sa prinzi un loc mai bun. O portiune e pentru cearsafuri, iar un coltisor este rezervat celor care vor si o umbrela deasupra crestetului. Fain e ca din piata despre care iti povesteam, se vede plaja, si ai nevoie de cel mult 2-3 minute ca sa fii cu cearsaful deja intins pe nisipul dat prin sita. O plaja joviala, in buricul targului.